Moldova amenințată de revărsările de deșeuri din Ungaria
La începutul săptămînii în Ungaria a avut loc un accident care posibil poate afecta și Republica Moldova. Pe 4 octombrie, la uzina metalurgică Ajka Timfoldgya, amplasată la 160 km în sud vest de la Budapesta, a avut loc o scurgere uriașă de substanțe chimice extrem de nocive. În orașul Kolontar, unde se află întreprinderea, accidentul produs a cauzat revărsări enorme de deșeuri toxice care au nimerit în unul din tributarii Dunării. Dacă scurgerea nu va fi localizată la timp, statele precum Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova(circa 35 la sută din teritoriul nostru național face parte din bazinul dunărean) și Ucraina riscă la fel să sufere prejudicii ecologice și economice serioase. Drept catalizator răspîndirii acestei pete roșii pe teritoriul ungar servesc precipitațiile abundente specifice pentru această perioadă sezonieră.
Imaginile preluate de pe Google Earth sunt din 2008
În ziua producerii catastrofei tehnogene din Kolontar, prin intermediul sistemului AEFS, au fost înștiințate toate statele aflate în bazinul Dunării(În Republica Moldova, instituția responsabilă de AEFS în Moldova e Serviciul Hidrometeorologic de Stat). Potrivit experților moldoveni, Moldova nu va fi afectată de apele otrăvite a Dunării pentru că suntem alimentați de Prut și Nistru. Situația ar putea fi diferită, dacă accidentul ar fi coincis cu perioada de inundații și cu pătrunderea apelor Dunării în Prut.
Lungimea segmentului fluviului care poate fi afectată de scurgere constituie 1500 km
S – o luăm de la început. Dunărea este cel de-al doilea fluviu al Europei, cu o lungime de 2,778 km de la izvor pana la vărsarea în Marea Neagra, parcurgînd în drumul său contexte politice, economice și istorice foarte diferite. Este de asemenea, un simbol cultural al trecutului bogat al Europei Centrale și speranța pentru viitoarea integrare.
Bazinul de colectare al Dunării este extrem de larg și divers. El găzduiește ecosisteme foarte diferite incluzînd zone umede de importanta europeană (de ex. peșteri carstice, lacuri alpine si de stepa, pădurile din luncile inundabile, Delta Dunării). Asigurînd suportul și resursele pentru mai mult de 80 milioane de oameni, Dunărea, scaldă cel mai mare număr de țări. Nenumărați afluenți se varsă în Dunăre, printre care Inn, Morava, Tisa, Sava și Prut. Regiunea în care s-a produs catastrofa deja nu va mai putea fi populată pentru următorii 10 ani, iar dacă acest blestem roșu va ajunge în Dunăre este greu de prezis care vor fi consecințele
Accidentul din Kolontar este primul de asa dimensiuni după curățarea masivă a deșeurilor care au nimerit în Dunăre după industrializarea sovietică. Rezervorul de tip deschis aparține uzinei care produce aluminiu. După accident, masa roșie și vîscoasă alcătuită din metale alcaline, metale grele și sodă caustică, care se conținea în rezervor, a nimerit în unul din tributarii Dunării. Catastrofa s-a întîmplat luni, pe 4 octombrie, iar miercuri deja Comisia Europeană bătea alarma și dădea indicații guvernului ungar.
Regimul de poluare a Dunării
Poluarea a fost și este problemă serioasă în regiunea Dunării. Volumul nutrienților, în principal proveniți din îngrășămintele chimice și gunoiul de grajd utilizate în agricultură, scurgerile din gunoiul menajer urban ce ajung în apele bazinului Dunării sunt foarte mari. Fenomenul reprezintă un factor de risc atît pentru sursele locale de apa potabilă cît și pentru Marea Neagra. Situația este înrăutățită de poluarea provenită din industrie. Inundațiile care s-au abătut asupra Europei Centrale și bazinului Dunării în august 2000, sunt consecințele și parțial rezultatul deciziilor economice din trecut care au dus la defrișarea și distrugerea luncilor inundabile naturale din bazinul Dunării. De asemenea, încălzirea globală precum și degradarea capacității de retenție a zonelor inundabile naturale a redus capacitatea de auto-epurare și absorbție a nutrienților.
În 1998, Convenția pentru Protecția Rîului Dunărea (DRPC) a intrat in vigoare după ce a fost ratificata de 8 state dunărene și Comisia Europeana. ICPDR a fost creată pentru a coordona implementarea convenției. Succesul depinde de îmbunătățirea mijloacelor de management de bazin, cum ar fi: sistemul de avertizare în caz de accident, rețeaua de monitoring trans-națională pentru calitatea apei și sistemul informațional pentru Dunăre (DANUBIS).
Surse (faceți click pe text pentru a accesa sursa):
2. Imagini de pe Bostone Globe
4. DIE SPIEGEL
5. BBC
5. ИТАР ТАСС
6. Totul.md
7. RIA NOVOSTI
8. NEWS ME UA
Legislația, inițiative regionale și convenții care vizează regimul de utilizare a resurselor/navigare pe Dunăre
Convenţia de la Sofia (1994) privind Protecţia şi Conservarea Durabilă a fluviului Dunărea
(1991) Convenţia dintre România şi Republica Moldova;
(1991) Convenţia dintre România şi Bulgaria;
(1993) Acordul dintre Germania şi România;
(1993) Convenţia dintre România şi Slovacia;
(1998) Convenţia dintre România şi Iugoslavia privind exploatarea şi întreţinerea sistemelor hidroenergetice şi de navigaţie
« Porţile de Fier I » şi « Porţile de Fier II »
După extinderea Uniunii Europene aplicarea Aquis Communetaire și Direcctivelor generale a Comisiei Europene ( 40% norme destinate protecției mediului înconjurător)
Comisia Regională a ONU pentru Europa (UNECE) – Convenția privind efectul transfrontier al accidentelor industriale
UNISDR – Platforma Regională pentru Europa pentru Reducerea Riscurilor de Dezastru
Environmental diplomacy 