e – Obsesia și interese naționale partea I
Fără dor și poate, primul deceniu al secolului nostru aparține internetului. Expansiunea uriașă a rețelei de calculatoare interconectate la scară globală își are repercusiunile sale asupra mediului social, fenomen prezis de Tim Berners-Lee, creatorul internetului sau WWW(world wide web). Apariția internetului a determinat schimbări dramatice în economia mondială: își ia avînt industria IT, care înglobă serviciile IT și sectorul industrial de producere a tehnicii de calcul, cadrul legislativ internațional este ajustat cu mari întîrzieri la noul mediu virtual fără frontiere naționale și geografice, se schimbă însăși structura interacțiunii umane.
În comparație cu industriile tradiționale, sectorul IT este cel mai mic consumator de energie din economia globală. Potrivit companiei Gartner, companie specializată în cercetări în domeniu IT , industria IT este responsabilă de 3% din emisiile de gaze cu efect de seră. Acest trend va fi în continuare în creștere datorită extinderii acestui segment și creșterii peții de consum a produselor IT și producătorilor de hardware. În 2025, volumul total de emisii va constitui 15% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Anual statele dezvoltate generează 50 mln tone de deșeuri electronice care dispar în sărăcia Africii și Indiei. Și această cifră se află în creștere.
Acces la internet – drept fundamental într-un sat global
La etapa actuală, o cincime din populația globului sunt conectați la internet prin diferite dispozitive. Ultimul deceniu a demonstrat că dezvoltarea economică a unui stat este direct proporţională numărului utilizatorilor conectaţi la internet, iar pentru a transforma această expansiune uriaşă în procent PIB este necesară acoperirea tuturor indivizilor din cadrul unei societăți. Astfel, un nou salt economic va fi posibil doar în cazul în care la internet vor fi conectați un număr maxim de utilizatori.
Potrivit raportului publicat de Uniunea Internațională pentru Telecomunicații (ITU – unica agenție specializată a ONU care a admis în componența sa sectorul privat) 1.8 miliarde de locuitori sunt conectați la internet, majoritatea căror se află în statele în curs de dezvoltare. În timp ce populaţia globului curînd va trece peste 7 miliarde, numărul celor conectaţi la fel se va dubla. În același raport fibra optică este catalogată drept tehnologia care va determina următorul salt în dezvoltarea economică mondială şi unul din principalele mijloace de îndeplinire a Obiectivelor Milenare de Dezvoltare. În acest context, ITU vine cu o directivă nouă care de fapt prezintă un plan mondial de dezvoltare informaţională care are ca scop promovarea expansiunii internetului, implicarea mult mai activă a guvernelor în edificarea infrastructurii tehnologice şi adoptarea unui cadru legislativ. Acest document a fost elaborat la sugestia statelor care au beneficiat cel mai mult de la internet rapid precum sunt Japonia, Coreea de Sud şi Scandinavia.
Aceste state, care au reușit să pună pe rol planuri grandioase de împînzire cu fibră optică a teritoriilor naționale, se confruntă cu diferite ramificații de ordin social şi legislativ. În 2009 – 2010 guvernele din statele dezvoltate au inclus în agenda politică adoptarea unui nou drept fundamental – accesului la internet. Pionierii acestui mainstream sunt Finlanda, Marea Britanie, Suedia și Coreea de Sud. În Finlanda, pe 1 iulie anul curent a fost adoptat un proiect de lege prin care guvernul s – a obligat pînă în 2015 să conecteze fiecare casă la rețea prin fibră optică. În Marea Britanie, proiectul de lege de extindere a rețelei de fibră optică, promulgat de Partidul Laburist, a fost reținut din cauza temerilor actualului guvern pentru partea financiară a acestei campanii.
Cazul Islandei reprezintă, posibil, un fenomen nou pe arena internaţională. Guvernul islandez, care a avut de suferit cel mai mult de pe urma crizei mondiale din Europa, a declarat acest stat insular drept zona „offshore” pentru mass-media și instituții care operează cu informații. Pe 17 iunie, parlamentul Islandez a promulgat o lege care va transforma acest tărîm în „cetatea care va proteja dreptul la libera exprimare și dreptul la informații” – un rai pentru jurnaliști, companii media și provideri de servicii IT. Astfel, Islanda poate stabili un precedent prin utilizarea la maxim a noilor posibilităţi oferite de internet. Un cadru legislativ favorabil şi o climă favorabilă pentru amplasarea centrelor de date uriaşe poate fi cheia succesului dezvoltării acestui stat mic.
Internet pentru săraci
E mult prea devreme pentru locuitorii statelor sărace să viseze la drept la intenret garantat prin constituţie, dar asta nu înseamnă că statele în curs de dezvoltare la fel nu vor să culeagă laurii dezvoltării economice oferite de internetul şi s-au inclus activ în extinderea internetului pe teritoriile sale. Campionii internetului pe continentul african sunt Kenia, Republica Sud Africană şi Ghana. Aceste state de mult visează la outsourcing – ul de care beneficiază India şi Europa de Est, la armate de programişti care ar putea să lucreze acasă fără să părăsească ţara.
Internetul a oferit spaţiu nou pentru creşterea economică şi posibilităţi noi celor care l-au creat şi celor care s-au conectat primii. Republica Moldova stă bine la capitolul internet(vedeţi aici şi aici), dar ca să beneficiem de laurii prosperităţii economice este necesar de mult mai mult pentru un boom economic. Mai este nevoie de legislație competitivă şi condiţii favorabile pentru IT specialişti. Creşterea economică sustenabilă în Republica Moldova poate fi obţinută doar prin creşterea şi dezvoltarea sectorului IT. Spre deosebire vinurile şi producţia agricolă, care des sunt oprite la vamă datorită disensiunilor politice cu statele vecine, promovarea produselor şi prestarea serviciilor IT nu recunoaşte nici un fel frontiere juridice şi geografice. Şi dacă vrem boom economic, apoi trebuie să ne mişcăm, de altfel riscăm să pierdem piaţa unei companii din India sau Africa.
Environmental diplomacy 