CNTM café: Responsabilitatea corporativă în Republica Moldova
Miercuri, pe data 22 decembrie, Consiliul Naţional de Tineret din Moldova a organizat un atelier tematic, în cadrul proiectului “CNTM Cafe”, la subiectul “ Responsabilitatea corporativă a companiilor în promovarea activităţilor de tineret”. Invitatul special al acestei întruniri a fost D-l Chiril Gaburici, managerul general a companiei Moldcell. La acest eveniment am participat şi eu, în calitate de reprezentant al iniţiativei social – ecologice “Hai, Moldova!”.
Responsabilitatea corporativă în Republica Moldova
Responsabilitatea corporativă pentru Republica Moldova nu este ceva nou. Odată cu venirea capitalului străin în Moldova, la noi au migrat și cîteva practici bune, precum sunt adoptarea unui cod de etică şi conduită preluat de la compania/investitor, susținerea acțiunilor de caritate, sponsorizarea evenimentelor culturale, susținerea și promovarea vouluntariatului(cît de bizar nu ar suna pentru unii).
În cadrul întrevederii s-au discutat despre mai multe aspecte activităţii companiei Moldcell. Ceea ce m-a interesat pe mine a fost poziția managementului companiei față de acțiunile de voluntariat și dezvoltarea sustenabilă. Pentru a nu bate apa în piu, am să ofer cîteva cifre direct de la sursă:
- Timp de 9 ani, compania Moldcell a donat 1 000 000$ pentru activități legate de responsabilitatea corporativă.
- Reducand dimensiunea facturilor, Moldcell a economisit (nu a utilizat) peste 20 tone de hartie intr-un an.
- Compania la fel și-a redus simțitor cheltuielile prin renunțarea la cartele de încărcare și introducerea sistemelor de plăți prin terminale și online.
Dezvoltarea sustenabilă și responsabilitatea corporativă fac parte dintr-o abordare comprehensivă a companiei pentru a reduce din cheltuieli și prevenirea potențialelor neplăceri în viitor. Scopul principal oricărui business este maximizarea profiturilor. Şi cu cît e mai mare compania, cu atît mai multe responsabilităţi are faţă de consumatorii serviciilor sale. Business-ul care nu aduce profit, nu generează beneficii sociale. E simplu.
Cerc vicios
La capitolul – reciclarea telefoanelor mobile şi accesorii stăm prost. Operatorii de telefonie mobilă din Moldova, inclusiv Moldcell şi competitorii săi principali Moldtelecom(Unite) şi Orange, prin diferite promoţii, servicii noi şi preţuri stupid de mici pentru convorbiri telefonice în cadrul reţelei, stimulează consumul telefoanelor mobile şi accesorii. Pentru 3G şi WiFi ai nevoie de un smartphone, iar telefonul vechi, în cele din urmă ajunge la gunoi sau un centru de deservire, unde sunt stocate la nesfârșit.
În lista lucrurilor care nu sunt produse în Moldova, se includ şi telefoanele mobile împreună cu accesorii. Producătorii telefoanelor mobile şi accesorii (Nokia, Siemens, SonyEricsson, Samsung, etc) asigură programe de reciclare a telefoanelor învechite doar în regiunile unde sunt produse. Perspectiva apariţiei centrelor de prelucrare a tehnicii învechite în Moldova este la fel de vagă ca şi viitorul Parlamentului nostru. Problema este agravată şi de politica avară a statului de a taxa absolut toate activităţile agenţilor economici, inclusiv acţiunile de caritate şi dezvoltare sustenabilă, cum ar fi exportul deşeurilor hi-tech în state terțe.
Operatorii de telefonie mobilă nu sunt obligaţi prin lege să soluţioneze problema reciclării telefoanelor mobile vechi, dar din punct de vedere moral ei poartă o parte din vină. La fel de vinoveţi se fac consumatorii, importatorii de telefoane mobile şi guvernul. Educarea consumatorului şi sesizarea autorităţilor ar fi primii paşi în soluţionarea acestei probleme.
