Moldova în pragul schimbărilor climatice Partea I
Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, la aproximativ jumătate din distanţă între Ecuator şi Polul Nord. Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, iarna fiind blândă, iar vara caldă. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest şi Sud-Vest. Acest lucru îl cunoaşte fiecare elev care învaţă geografia la şcoală.
Cu toate acestea, nici în presă şi nici în societatea civilă nu prea se discută despre posibilele efecte ale schimbărilor climatice în zona geografică unde e amplasată Republica Moldova. Potrivit ultimului Raport de Evaluare a Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice, instituția științifică ONU pe problema schimbărilor climatice, o dată cu încălzirea climei va crește și numărul fenomenelor extreme meteorologice precum sunt ploile torențiale, secete, furtuni, călduri caniculare și altele. Teritoriul Republicii Moldova este predispus secetei și inundațiilor și odată cu schimbarea climei va crește frecvența acestor fenomene. Cel mai mult va avea de suferit sectorul agricol, cea mai importantă ramură economică în Moldova. Acest lucru nu reprezintă o noutate pentru autorităţile moldoveneşti.
Inundaţiile şi seceta nu sunt o noutate pentru noi. În ultimii 20 de ani Moldova a avut de suferit de pe urma inundațiilor din 1994, 2006, 2008 şi 2010(ultima fiind cea mai devastatoare din ultimii 20 de ani). La capitolul secetă stăm şi mai prost – secetele din 1990, 1992 şi 2003 au făcut ravagii pe parcursul întregii perioade de vegetație, iar seceta din 2007 a știrbit o pătrime din PIB-ul RM. Lecția nu a fost învățată, nici măcar nu au fost trase concluziile pe seama celor întîmplate. Inundațiile recente din bazinul rîului Prut au adus prejudicii colosale și au scos la iveală din nou neajunsurile sistemului existent.
Dacă situația cu dezastrele naturale este clară, atunci reacția Guvernului RM întîrzie cu cel puțin 20 de ani. La momentul actual nu există un centru unic operațional de gestionare a eforturilor de salvare, nu este nici un document unic, o strategie sau o politică adoptată la noile cerințe care ar ghida şi pregăti economia și populației RM pentru dezastrele care, de acum în acolo, vor fi tot mai frecvente. Documentele existente (statut, regulamentele de departament, legea cu privire la activitatea instituției) care reglementează acțiunile instituțiilor de resort în caz de situații excepționale nu reprezintă o soluție pe termen lung. Indiferent cît de efective nu ar fi aceste instituții în preîntîmpinarea și lichidarea consecințelor catastrofelor naturale, fără măsuri preventive în toate sferele economiei naționale efectele benefice vor fi erodate de fiecare dată cînd o viitură va trece pe lîngă Moldova.
Instituțiile implicate direct în în prevenirea și atenuarea urmărilor catastrofale a calamităților naturale meteorologice:
Prevenirea urmărilor dezastrelor (schemă în flash)
